sâmbătă, 24 iulie 2010

Am plecat! Sunt deja pe drum...


Am plecat.

Asteapta-ma... Sosesc acolo maine dupa-masa. Habar nu am cand am tren inapoi dar nu conteaza, raman cu tine.

Le-am spus alor mei...Probabil din cauza orei tarzii si a oboselii nu au bagat in seama cuvintele mele si mi-au raspuns pozitiv. M-au lasat sa iau un tren si sa vin pana acolo. Mi-au spus ca si ei ar fi venit, dar oboseala care le domina corpul nu ii mai lasa sa faca doi pasi decat sa se intoarca in pat pe cealalta parte. Ei dorm acum, dar sa stii ca eu imi fac bagajul. 

Telefonul, portofelul rosu din piele plin cu banuti, niste servetele umede, umbrela, guma de mestecat, pastilute pentru gat si nu in ultimul rand curaj.  Am lasat un post-it pe usa parintilor prin care imi cer scuze dar asa am crezut ca e mai bine. Mi-am aruncat geanta peste umar, am sunat-o pe prietena mea cea mai buna si i-am spus sa ne intalnim la gara. Am iesit incet pe usa si am inchis-o dupa mine.

E rasaritul..Stii cat e de frumos? Tot cerul e pictat in nuante de galben si roz..Eu nu am mai vazut asa ceva decat in dimineata asta in care am plecat dupa tine. Aerul era asa de rece pentru o zi de iulie incat m-au luat fiorii in timp ce inaintam spre gara. Pasii imi erau repeziti, nu repezi... Mai ca ma impedicam de proprile-mi pricioare. Parul era parca in urma mea, racoarea de dimineata trecea usor prin el in timp ce deja fugeam spre gara.

Sunt pe drum!

Am ajuns la gara insa trenul mai avea mult pana sa ajunga pe peron. M-am dus la casa de bilete... Am trantit carnetul de elev pe tejghea si am cerut un bilet pana acolo. I-am dat si banii neroadei aleia si am iesit pe peron oprindu-ma exact langa linia ferata. Vantul sufla cu putere, im iera frig...Dar stiam ca am sa te vad in cateva ore si m-am incalzit brusc din cauza zambetului larg care-mi brazda chipul.

Deja asteptam de mai bine de o ora acolo cu acelasi zambet tampit pe fata, cand o mana imi apasa usor umarul. M-am intors, ranjetul disaprandu-mi de pe fata... Dar nu era nimeni altcineva decat preitenea mea cea mai buna. Am imbratisat-o multumindu-i enorm ca este langa mine si ca am sustine. Mi-a raspuns cu un zambet cald si batandu-ma usor pe spate in semn de incurajare. Dintr-o data am auzit un tren apropiindu-se... Am zambit nerabdatoare si mi-am aranjat jachetuta pe mine...Era totusi frig. Am prins-o de mana si am tras-o rapid pana pe celalat peron asteptand sa vina trenul. Am urcat rapid in el si ne-am asezat in compartiment.

AUCH! tocmai mi-am uitat acasa mandria...Nu e bine... Cum sa ajung dupa ea?? Cum sa ma intorc acum cand sunt asa de aproape?

Nu ma mai intorc. Deja trenul s-a pus in miscare. Bat din palme emotionata si incep sa barfesc cu prietena mea cea mai buna. Radem, glumim, ne intristam, avem emotii dar pana la urma uitam de timp si numai ne vedem in gara noului oras. Sar ca si arsa de pe banca din comartiment si o zbughesc pe hol. Ma bag printre oameni, ii lovesc, se uita la mine ca la felul 20 si ajuns sa sar pur si simplu din tren in timp ce inca se misca ( lent dar era inca in miscare). O astept si pe ea fara sa mai am un gram de rabdare. Cand ii zaresc pletele blonde prin multimea de oameni si fiind sigura ca m-a vazut, am luat-o la fuga. Mai aveam exact o ora sa ajungem in locul stabilit. Am luat un taxi si ne-am dus cat de repede am putut pana acolo. Era plin de oameni, muzica, costume, rasete, buna voie si nicio grija. Stiam ca asta e locul in care trebuie sa fiu. Bursc, si preitenei mele celei mai bune i se paru ca daca ar fi dat cu piciorul asemenea ocazii nu s-ar fi ieritat pe sine multa vreme. Era perfect, nu era cald, nu te batea soarele in cap, muzica era, voie buna la fel si el trebuia sa fie acolo. 

Stii?? Ca si in filmul "New Moon". Exact asa a fost maratonul printre oamenii din acel perimetru. Deja gafaiam, parul imi era valvoi si ea abia se tinea dupa mine. Am strigat-o sa vad daca-mi raspunde, sa vad daca e langa mine... si era. Asa ca nu mi-am facut probleme si am luat-o din nou pe aleile acelea cautand....Abia ma mai tineau picioaree, iar inima nu stiu cum de inca imi statea in piept. Ochii imi erau bulbucati iar bataile inimii demult peste masura. Mai era putin...5 minute. Si nu gaseam locul, parca alergam in gol, parca ma invarteam in cerc. Am inceput sa tip panicandu-ma dintr-o data. M-am oprit in mijlocul oamenilor privind speriata in jur. Ea nu mai era langa mine..Am inceput s-o strig, sa-l strig..Dra nu imi raspundea nimeni. Si atunci...

Atunci m-am trezit....

Eram in pat, acasa, in camera mea, in pijamaua mea, si afara era cald. Puteam observa asta doar privind pe geam. Ma ridic in fund gafaind si trecandu-mi o mana prin par. Ma uit la ceas...

8:30.

Si atunci ma fulgera gandul plecarii....e doar duminica. Mai e o zi, una singura...sansa mea... Ultima...

Am plecat! Sunt deja pe drum...

marți, 20 iulie 2010

Rhythm divine

Acum e seara noastra.
Iti zambesc suav simtind  briza dulce a marii jucandu-se cu parul mei si hainele ce ne acopera. Atingerile tale ma fac sa tresar de fiecare data. Tot ce vreau e sa iti privesc ochii si sa ma pierd in splendoarea lor. Toata acea profunzime sa ma arunce in largul oceanului si sa ma gasesti tu apoi. Sa zburam spre infinit prinzandu-ne de maini, buzele noastre intalnindu-se iar corpurile noastre contopindu-se intr-o singura fiinta. Sa gustam apoi vinul dulceag al pasiunii si sa ne lasam sufletele sa zboare in neant.
Apoi, cand soarele va apune sa coboram pe pamant, sa ne ascundem printre firicele de nisip si sa cantam valurilor cantece de dragooste. Rochia mea alba va sterge orice urma de tristete iar negrul parului tau sa aduca mister noptii. Ne impreunam degetele mainilor si pasim cu incredere spre viata. Suradem unul altuia pierzandu-ne in privirea celuilalt, lasand ochii sa spuna "TE IUBESC".
Sa ni se faca frig apoi si sa ne invelim cu puritatea apei, sa simtim muzica si sa auzim culorile.
As vrea sa ne prinda dimineata tot acolo, pe plaja, unul in bratele celuilalt, cu fruntile lipite una de celalata si corpurile formand unul singur. Miscarile lente ale soldurilor mele si unduielile usoare ale corpului tau sa ne invaluie dansul intr-o aroma de ciocolata. Muzica sa ne acompanieze cu ritmuri de salsa si sa ne conduca apoi in ritmuri de tango. Sezualitatea trupurilor noastre sa uimeasca orice privire din jur, sa uimeasca cerul si stelele lui, sa uimeasca miscarile lente ale valurilor si sa ne uneasca inimile intr-un dans al pasiunii. Sa ma iei de mana iar eu sa fac piruete gratioase ca si o balerina a noptii albastre. Sa arunc in jurul meu un miros puternic de vanilie si mango. Sa ma tragi apoi spre tine iar trupurile sa ni se loveasca violent unul de celalalt. Sa simta caldura reciproca iar bataile inmilor noastre sa pulseze in acelasi timp. Sa imi soptesti cat de mult ma iubesti si cat de mult imi vrei inima numai pentru tine. Sa iti simt degetele pasionale printre firele mele de par si apoi cand inchid ochii pentru o secunda si ii redeschid sa te vad cu doua pahare de vin rosu in mana. Pahare de cristal. Sa ma iei de mana in aplauzele celor din jur si sa ma tragi spre atingerea apei. Ciocnim paharele auzindu-se cristalul contopindu-se cu umbra noptii apoi buzele nostre se lipesc incet de marginea cristalului si gustam acel vin al pasiunii privindu-ne in ochi. Lasam apoi paharele sa cada pe nisip iar tu, strecurandu-ti mana printre firele mele de par sa imi atingi usor gatul vibrant si sa ma apropii de tine. Iti privesc buzele apoi ochii si iti surad cald .Sa fii acolo, sa fii al meu si sa dansam impreuna toata viata.